Ganduri diverse

Tot citeam deunazi despre o anumita persoana (publica si pe care o admir) care sustinea ca stie foarte bine cine este.Citind eu admirativ, imi tot spuneam ca nu cred asa ceva, insa mi-ar placea sa cred ca intr-adevar cineva ajunge sa se cunoasca atat de bine incat sa sustina acest lucru.Chiar daca mie imi este greu sa sustin ca ma cunosc atat de bine, asta nu inseamna ca si alte persoane sunt ca mine. Deci hai sa zicem ca este asa :).
Imi aduc aminte ca ultimul meu iubit mi-a spus ca am un instinct matern foarte dezvoltat. Evident, la o asemenea afirmatie, am ras incercand sa-i explic cum toate lucrurile din viata mea demonstreaza exact opusul.Si desi mi-a spus asta cam cu un an in urma, ma trezesc eu sa visez de curand ca nasc un baietel. Ii aflasem si numele "Rares Ioan", iar tatal lui imi adusese trandafiri rosii. Evident, m-am trezit cu impresia ca fostul iubit stia lucruri despre mine pe care eu nu le stiam.Dar de la vis la realitate este ceva. Pacat ca tatal copilului nu era fostul iubit :))))
Deci chestiunea cu cunoasterea de sine e un subiect complex si eu prefer sa spun ca stiu cateva lucruri despre mine, dar mai am de studiat :).
Boon, pana atunci, sa lasam trandafirii rosii, baietelul meu nenascut, existenta sau inexistenta instinctului matern, fostul iubit/tatal copilului si hai sa citim o carte buna.

O zi de primavara superba

Astazi am mers in parc. Nu mai facusem asta de multa vreme si vremea de afara nu m-a lasat sa stau in casa :).
Desi eram prinsa in mrejele unei lecturi a unui roman al autorului preferat, am reusit sa rup cateva ore sa fac o plimbare prin natura.
Ce mi-a placut? Linistea, calmul afisat de oameni asa cum numai in weekenduri poti vedea.Nu am vazut aceleasi fete triste din fiecare dimineata, acelasi mecanism din mersul de dimineata spre munca, ci am vazut ceva ce as prefera sa vad in fiecare zi din saptamana. Am vazut calm, relaxare. Nu stiu daca intr-adevar ceilalti se regaseau in aceasta imagine sau doar mintea mea obosita si mult prea incordata ajunsa la saturatie a creat-o.Nu am stat prea mult sa ma intreb si sa caut originea acestei perceptii, insa mi-am permis sa o iau ca fiind de netagaduit si sa ma bucur de avantajele ei.
Asa ca mi-am permis sa fiu copilul care se bucura cand vede un paun,cand miroase trandafirii sau isi relaxeaza privirea in jocul minunat al apei unei fantani arteziene.